RSS

Arhive pe etichete: viata sociala

Practică

Am avut ieri parte de o experiență nouă și plăcută. Am fost undeva pe la biserica universală Harul pentru a începe practica pentru facultate. Eram cu un grup de colegi și, ca orice boboci, ne-am prezentat și noi pe acolo neștiind în detaliu la ce să ne așteptăm. Am fost repartizați la grădinița socială (cred că așa îi zice), 3 dintre noi la grupa mare, iar ceilalți 3 (aici fiind și eu) la grupa mică.

Problema e că profesoara noastră de psihologie ne-a spus abia DUPĂ ce am gustat din această activitate că lucrarea cu copiii este molipsitoare; după ce te implici, ajungi să-i îndrăgești. Ne-ar fi putut spune asta dinainte, să ne prevină măcar. Poate m-aș mai fi gândit o dată înainte de a face acest pas. Oricum, practica trebuie făcută, fiind parte din obligația structurată de facultate. Dar cu copiii care aproape că vroiau să plece cu mine și mă întrebau: „mai vii și mâine?” cum rămâne?

Adevărul este că persoanele cele mai dornice de relație și afectivitate sunt copiii. Au ceva magic în ei pus de Dumnezeu. Mai ales într-o astfel de grădiniță, unde fiecare vine din medii de viață diferite, au personalități și învățături diferite… și totuși, fiecăruia dintre ei îi place să fie mângâiat, băgat în seamă, să-i vorbești, să-i privești numai; dăruiește-le acestea și ei se vor simți speciali, vor simți că nu trăiesc singuri, ci că trăiesc cu adevărat.

Pe lângă asta, copiii sunt oglinda celor în preajma cărora stau. Prin ei, poți descifra și înțelege multe taine despre sufletul oamenilor. Un exemplu simplu este acela când îi vezi cum reacționează în preajma unui adult: pot depista foarte clar cum îi este inima acelei persoane în funcție de cât de mult se apropie cei mici de ea. Copiii simt inima, caracterul și firea omului și reacționează precum un magnet: fie sunt atrași, fie se îndepărtează.

Apoi, ei imită foarte repede comportamentul celor mari. Așa că ai grijă ce spui sau ce faci în fața lor, căci ei sunt cel mai performant radar al acțiunilor tale; așa vei fi dat în vileag în societate, când copil va face în public ceea ce faci tu în taină.

Știu că lucrul cu copiii nu se rezumă doar la a sta cu ei, a cânta un cântecel sau a recita o pozie… timpul petrecut cu ei nu cred că poate fi numit un timp de relaxare, căci nervii și îndelunga răbdare sunt puse la grea încercare. Dar pasiunea dedicării transformă dificultatea într-un miracol.

Anunțuri
 
Un comentariu

Scris de pe 18 Octombrie 2011 în Activități și evenimente

 

Etichete: , , , , , , ,

Efectul mărturiei creștine în societate

În toată viața omului, una dintre cele mai mari împliniri ale sale, unul dintre motivele de a fi mulțumit este să vadă rezultatul muncii lui, să vadă că truda și acțiunile lui aduc rod. Acest lucru este o confirmare că eforturile lui nu au fost zadarnice, că trecerea sa prin viața aceasta pământească nu a fost inutilă. Aceasta este mărturia existenței sale.

Întreaga desfășurare a istoriei este un lanț de cauze și efecte. Orice acțiune realizată de un individ sau de un grup (comunitate, societate, națiune etc.) provoacă un efect, care la rândul său va deveni cauză pentru un alt eveniment. Prin urmare, ceea ce omul realizează în timpul vieții lui are efect ce poate fi vizibil când acesta trăiește sau după ce va părăsi lumea aceasta. După ce a fost creat fiecare fragment din Univers, Scriptura ne spune că „Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.” Evident, această retrospectivă nu pentru Dumnezeul Creator era necesară, ci pentru a ne sublinia nouă, oamenilor, cum a fost creația la început. Dar întotdeauna contează să poți vedea rezultatul, iar acesta trebuie să fie bun, după exemplul lui Dumnezeu.

Deoarece creștinismul a apărut după coborârea Duhului Sfânt, când a început propriu-zis activitatea apostolilor lui Isus, abia din acel moment poate fi vorba și de mărturie creștină. Prin definiție, cuvântul mărturie are două înțelesuri de bază: 1) declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile; 2) dovadă, atestare. Ceea ce au făcut apostolii a fost să declare despre Isus că a fost omorât, că a înviat, că este Fiul lui Dumnezeu și că venirea Lui pe pământ a avut un rol foarte important pentru omenire. Ei au fost martori ai activității lui Mesia pe pământ, au spus mai departe ceea ce au văzut, iar în urma lor au rămas aceste mărturii care ne slujesc nouă astăzi drept învățătură. Întreaga Scriptură concentrează atenția asupra lui Isus, ceea ce ne dă posibilitatea de a o numi „mărturia despre Fiul lui Dumnezeu”.

Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 9 Septembrie 2011 în Meditații

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat asta: