RSS

Lumina ta

01 Aug

O, tu prea-aleasă, născută-ntre flori,
Preschimbi orice rază în mii de culori.
Îți simt adierea din pasul ușor,
Aud numai glasul pe care-l ador.

Ce tremură oare în șoapta de seară?
Și îngerii albi din cer se pogoară
Să vadă lumina de stea lucitoare
Ce-aduce durere și dă alinare.

Aș lăsa o piatră de aducere aminte…
Dar și pietrele dispar când pășești înainte.
Pietre scumpe, perle și metale prețioase,
Înaintea ta pălesc, cât ar fi de luminoase.

Vrei să-ți petreci eternul umbrind Soarele și Luna?
Cinstea ta și cu credința îți sunt farmecul, cununa.
Oare voi primi accesul spre acest nou paradis?
Voi dormi în amăgire sau trăi în acest vis?

Un cuvânt… o șoaptă numai, ar putea dezlănțui
Zborul unui suflet liber sau nespuse bucurii.
Dă-mi licoarea tinereții, un sirop de armonie
Sau permite-mi să trăiesc liniștit în sihăstrie.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 1 August 2010 în Poezie

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: